Prelucrările materialelor pot fi industriale sau artizanale. Prelucrările industriale permit obținerea de produse în serie, în timp ce cele artizanale produc obiecte care pot prezenta mici diferențe între ele.
Toate prelucrările se bazează pe tehnologiile de producție, adică pe ansamblul procedeelor și al echipamentelor folosite pentru a transforma un material într-un produs.
Prelucrările se împart în trei mari categorii: formare, îndepărtare și adăugare.
Italiano
Le lavorazioni dei materiali possono essere industriali oppure artigianali. Le lavorazioni industriali permettono di ottenere prodotti in serie, mentre quelle artigianali producono oggetti che possono presentare piccole differenze tra loro.
Tutte le lavorazioni si basano sulle tecnologie produttive, cioè sull’insieme dei procedimenti e delle attrezzature utilizzati per trasformare un materiale in un prodotto.
Le lavorazioni si dividono in tre grandi categorie: formatura, sottrazione e addizione.
Formarea
Formarea constă în a da unei piese forma dorită printr-o prelucrare la cald sau la rece.
- Turnarea: materialul este topit și turnat într-o formă, de exemplu pentru a realiza corpul unei piese metalice.
- Extrudarea: materialul este trecut printr-o matriță pentru a obține un profil continuu, cum ar fi un tub de plastic.
- Turnarea prin injecție: materialul este introdus în formă în stare fluidă, de exemplu pentru a produce carcasa unei telecomenzi.
- Forjarea: metalul încălzit este deformat prin presiune, de exemplu pentru a realiza unele unelte.
- Formarea prin suflare: aerul comprimat împinge materialul pe pereții formei, ca în producția unor sticle de plastic.
- Ambutisarea: o tablă este deformată la rece într-o formă, de exemplu pentru a realiza un recipient metalic.
- Formarea în vid: o placă înmuiată este lipită de o formă prin vid, ca în producția unor tăvițe.
- Formarea prin presare: materialul este presat între două părți ale formei, de exemplu pentru a produce unele piese din plastic.
- Laminarea: materialul trece între cilindri pentru a-i reduce grosimea sau a-i modifica forma, de exemplu pentru a obține o tablă.
Italiano
Formatura
La formatura consiste nel dare a un pezzo la forma desiderata attraverso una lavorazione a caldo o a freddo.
- Fusione: il materiale viene fuso e versato all’interno di uno stampo, per esempio per realizzare il corpo di un componente metallico.
- Estrusione: il materiale viene fatto passare attraverso una matrice per ottenere un profilo continuo, come un tubo di plastica.
- Stampaggio per iniezione: il materiale viene introdotto nello stampo allo stato fluido, per esempio per produrre il guscio di un telecomando.
- Forgiatura: il metallo riscaldato viene deformato mediante pressione, per esempio per realizzare alcuni utensili.
- Stampaggio per soffiaggio: l’aria compressa spinge il materiale contro le pareti dello stampo, come nella produzione di alcune bottiglie di plastica.
- Imbutitura: una lamiera viene deformata a freddo dentro uno stampo, per esempio per realizzare un contenitore metallico.
- Stampaggio sottovuoto: una lastra ammorbidita viene fatta aderire a uno stampo tramite il vuoto, come nella produzione di alcune vaschette.
- Stampaggio per compressione: il materiale viene pressato tra due parti dello stampo, per esempio per produrre alcuni componenti in materiale plastico.
- Laminazione: il materiale passa tra cilindri per ridurne lo spessore o modificarne la forma, per esempio per ottenere una lamiera.
Îndepărtarea
Prelucrarea prin îndepărtare constă în a elimina o parte din material cu ajutorul unei unelte.
- Tăierea cu laser și cu jet de apă: permite decuparea cu precizie a unei piese, de exemplu un contur obținut dintr-o tablă.
- Ștanțarea: permite obținerea rapidă de piese fasonate dintr-o placă, de exemplu mici șaibe metalice.
- Rindeluirea: permite netezirea și nivelarea unei suprafețe, de exemplu o scândură de lemn.
- Pilirea: servește la eliminarea unor cantități mici de material, de exemplu pentru a corecta marginea unei piese.
- Polizarea: servește la finisarea suprafețelor și a marginilor, de exemplu după o tăiere sau o sudură.
- Găurirea: permite realizarea unei găuri cilindrice, de exemplu gaura necesară pentru a introduce un șurub.
- Alezarea: permite finisarea cu precizie a suprafeței interioare a unei găuri.
- Frezarea: permite crearea de canale, suprafețe și profiluri, de exemplu un locaș destinat să primească o piesă.
- Strunjirea: permite prelucrarea pieselor cilindrice, de exemplu pentru a realiza un bolț.
- Tăierea cu ferăstrăul: permite împărțirea unei piese prin îndepărtarea unei fâșii subțiri de material, de exemplu tăind o scândură de lemn.
Italiano
Sottrazione
La lavorazione per sottrazione consiste nell’asportare una parte del materiale per mezzo di un utensile.
- Taglio laser e ad acqua: permette di ritagliare con precisione un pezzo, per esempio una sagoma ricavata da una lamiera.
- Tranciatura: permette di ottenere rapidamente pezzi sagomati da una lastra, per esempio piccole rondelle metalliche.
- Piallatura: permette di rendere piana e liscia una superficie, per esempio una tavola di legno.
- Limatura: serve a eliminare piccole quantità di materiale, per esempio per correggere il bordo di un pezzo.
- Molatura: serve a rifinire superfici e bordi, per esempio dopo un taglio o una saldatura.
- Foratura: permette di realizzare un foro cilindrico, per esempio il foro necessario per inserire una vite.
- Alesatura: permette di rifinire con precisione la superficie interna di un foro.
- Fresatura: consente di creare scanalature, superfici e profili, per esempio una sede destinata a ospitare un componente.
- Tornitura: permette di lavorare pezzi cilindrici, per esempio per realizzare un perno.
- Segagione: permette di dividere un pezzo asportando una sottile striscia di materiale, per esempio tagliando un’asse di legno.
Adăugarea
Prelucrarea prin adăugare constă în a uni mai multe piese pentru a obține un element compus.
- Sudarea: permite unirea permanentă a două elemente metalice, de exemplu două țevi ale unei structuri.
- Lipirea: permite unirea a două suprafețe cu un adeziv, de exemplu două panouri de lemn.
- Coaserea: permite unirea unor bucăți de material flexibil, de exemplu diferitele părți ale unei genți din material textil.
- Înșurubarea: unește două componente cu un șurub, de exemplu un panou de o structură.
- Capsarea: folosește capse metalice, de exemplu pentru a fixa o țesătură pe un suport.
- Fălțuirea: unește două margini metalice prin îndoire, de exemplu la unele recipiente din tablă.
- Baterea în cuie: permite unirea pieselor cu cuie, de exemplu la construirea unei lăzi de lemn.
- Îmbinarea cu buloane: folosește șuruburi și piulițe, de exemplu pentru a lega elementele unei structuri metalice.
- Nituirea: folosește nituri, de exemplu pentru a lega două table subțiri.
Italiano
Addizione
La lavorazione per addizione consiste nell’unire più pezzi per ottenere un elemento composto.
- Saldatura: permette di unire permanentemente due elementi metallici, per esempio due tubi di una struttura.
- Incollaggio: consente di unire due superfici mediante un adesivo, per esempio due pannelli di legno.
- Cucitura: permette di unire pezzi di materiale flessibile, per esempio le diverse parti di una borsa in tessuto.
- Avvitatura: unisce due componenti mediante una vite, per esempio un pannello a una struttura.
- Graffettatura: utilizza graffe metalliche, per esempio per fissare un tessuto a un supporto.
- Aggraffatura: unisce due bordi metallici attraverso piegature, per esempio in alcuni contenitori di lamiera.
- Inchiodatura: permette di unire pezzi utilizzando chiodi, per esempio nella costruzione di una cassetta di legno.
- Imbullonatura: utilizza viti e dadi, per esempio per collegare gli elementi di una struttura metallica.
- Rivettatura: utilizza rivetti, per esempio per collegare due sottili lamiere.
