Proprietățile mecanice definesc comportamentul unui material supus unor solicitări exterioare. Dacă, de exemplu, încercăm să îndoim cu aceeași forță două șipci groase de jumătate de centimetru, una de lemn și una de fier, observăm că cea de lemn se îndoaie, iar cea de fier nu. Solicitările simple, care pot deforma sau rupe un material, sunt cinci și pot acționa și împreună. De exemplu, trunchiul unui copac este supus compresiunii din cauza greutății coroanei și, dacă bate vântul, și încovoierii.
Solicitările simple:
- Tracțiunea tinde să alungească materialul (imaginează-ți, de exemplu, că tragi de un elastic).
- Compresiunea tinde să comprime un material (imaginează-ți, de exemplu, că strivești o sticlă).
- Încovoierea tinde să îndoaie materialul (imaginează-ți, de exemplu, că sari în apă de pe o trambulină).
- Torsiunea tinde să răsucească un material (imaginează-ți, de exemplu, că storci o cârpă).
- Forfecarea tinde să facă să alunece unul peste altul două planuri vecine ale unui material (imaginează-ți, de exemplu, că rupi o foaie de hârtie).
În funcție de comportamentul materialului atunci când este supus unei solicitări, se pot identifica următoarele proprietăți mecanice.
- Duritatea: este capacitatea unui material de a rezista la pătrunderea unui alt corp mai dur. De exemplu, vârful unui burghiu trebuie să fie mai dur decât materialul pe care trebuie să-l găurească.
- Tenacitatea sau reziliența: este capacitatea unui material de a rezista la lovituri fără să se rupă. De exemplu, o cască de protecție trebuie să fie realizată din materiale capabile să absoarbă loviturile.
- Rezistența mecanică: este capacitatea unui material de a rezista la eforturi statice. De exemplu, o coloană trebuie să poată susține greutatea structurii aflate deasupra ei.
- Rezistența la oboseală: este capacitatea de a rezista la eforturi repetate în timp. De exemplu, un arc este supus continuu la comprimări și destinderi fără să se rupă.
Italiano
Le proprietà meccaniche definiscono il comportamento di un materiale sottoposto a sollecitazioni esterne. Se, per esempio, proviamo a piegare con la stessa forza due listelli spessi mezzo centimetro, uno di legno e uno di ferro, notiamo che quello di legno si flette e quello di ferro no. Le sollecitazioni semplici, che possono deformare o rompere un materiale, sono cinque e possono agire anche insieme. Per esempio, il tronco di un albero è sottoposto a compressione per il peso della sua chioma e, se tira vento, anche a flessione.
Le sollecitazioni semplici:
- La trazione, tende ad allungare il materiale (immagina, per esempio, mentre tiri un elastico).
- La compressione, tende a comprimere un materiale (immagina, per esempio, di schiacciare una bottiglia)
- La flessione, tende a piegare il materiale (immagina, per esempio, di fare un tuffo da un trampolino)
- La torsione, tende a torcere un materiale (immagina, per esempio, di strizzare uno strofinaccio)
- Il taglio, tende a far slittare l'uno sull'altro due piani vicini di un materiale. (immagina, per esempio, quando strappi un foglio di carta)
În funcție de comportamentul materialului atunci când este supus unei solicitări, se pot identifica următoarele proprietăți mecanice.
- Duritatea: este capacitatea unui material de a rezista la pătrunderea unui alt corp mai dur. De exemplu, vârful unui burghiu trebuie să fie mai dur decât materialul pe care trebuie să-l găurească.
- Tenacitatea: este capacitatea unui material de a rezista la lovituri fără să se rupă. De exemplu, o cască de protecție trebuie să fie realizată din materiale capabile să absoarbă loviturile.
- Rezistența mecanică: este capacitatea unui material de a rezista la eforturi statice. De exemplu, o coloană trebuie să poată susține greutatea structurii aflate deasupra ei.
- Rezistența la oboseală: este capacitatea de a rezista la eforturi repetate în timp. De exemplu, un arc este supus continuu la comprimări și destinderi fără să se rupă.
Italiano
In base al comportamento del materiale quando è sottoposto a una sollecitazione, si possono individuare le seguenti proprietà meccaniche.
- Durezza: è la capacità di un materiale di resistere alla penetrazione di un altro corpo più duro. Per esempio, la punta di un trapano deve essere più dura del materiale che deve forare.
- Tenacità: è la capacità di un materiale di resistere agli urti senza rompersi. Per esempio, un casco protettivo deve essere realizzato con materiali capaci di assorbire gli urti.
- Resistenza meccanica: è la capacità di un materiale di resistere a sforzi statici. Per esempio, una colonna deve essere in grado di sostenere il peso della struttura che si trova sopra di essa.
- Resistenza alla fatica: è la capacità di resistere a sforzi ripetuti nel tempo. Per esempio, una molla viene sottoposta continuamente a compressioni e distensioni senza rompersi.
